5 ani

O vreme superba! Soare, racoare, liniste, frunze pe jos... Asa a fost si acum 4 ani... atunci cand am luat in mana dreapta pamant si am aruncat peste EL. Am ingenunchiat la Crucea lui de lemn pe care scrie N. 15.09 1966 - D. 15.11.2006. Azi la mormant. Tufanele mov inflorite, indreptate spre soare, mandre, si poate triste ca au radacina infipta intr-un mormant. Era o singura babuta proptita de un mormant. Isi plangea si ea, ca si mine, mortii! Te iubesc TATA!

Nervi de toamnă

de George Bacovia

E toamnă, e foşnet, e somn...
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează.

Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.

Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.

Nimic important

Uf, nu am mai scris de ceva timp aici. Nu prea am chef, nu prea mai am ce sa scriu, nu stiu, nu mai vreau.
Am trecut prin multe "peripetii".... Mi-am gasit un loc de munca. Super tare. Stau la birou si "butonez" .... sunt Asistent Broker. Am invatat multe si mai am o gramada de invatat. Imi place la nebunie si ma duc la munca de placere :) . Dar intr-o zi, am cazut la pat. M-am imbolnavit grav. Am stat 6 zile la pat. Abia daca am putut sa ma duc la baie! Mi-a fost atat de rau incat il imploram pe tata sa ma faca bine. Si m-a ajutat! Am scapat de durerea de ureche. Maseaua de minte a fost de vina, si este si in acest moment. Dar nu mai "urlu" de durere. Am luat antibiotic si mai rau mi-a facut. Ameteli, greata si durere de cap. Am zis ca mor. Dar am trecut si peste asta. Anemia si-a aratat si ea coltii. Sunt piele si os. Noroc ci Vitamaxu asta care m-a pus pe picioare. Am trecut prin momente grele. Voiam sa ma fac bine ca sa ma duc la munca. Atat voiam. Si de saptamana viitoare am sa ma duc. Am noroc de o sefa  intelegatoare. E un om minunat!!!! Si ii multumesc ca m-a inteles si ca nu m-a dat afara. Putea foarte simplu sa zica " nu am nevoie de oameni bolnavi". Dar nu a zis-o!
Am fost la doctor. Degeaba! Daca nu ii ziceam eu sa-mi ia tensiunea, nici nu mi-o lua! 10 cu 6. Zi de zi imi luam tensiunea, mereu imi aparea "Error 005"... Am trecut si peste asta! Am fost la ORL, mi-a dat medicamente. IAr merdicamente?M-am saturat de ele!!! Urmeaza sa-mi fac analizele de sange! Sa scap si de asta si gata!
Un nou inceput! O noua viata!

Ne mai auzim! Cand? Nu stiu, probabil cand o sa am chef sa mai scriu... Dar de ce scriu? Pentru cine?! IAr am intrat in perioada aia in care vreau sa dau delete la blog....

Ea este Anemarie. Nepotica mea. Are 5 anisori. Si doi dinti "de scoala". O iubesc!

Trecut-au anii...

E o zii minunata afara. Soare, cald, frumos, oamenii sunt fericiti, zambesc, radiaza de fericire. Se zice ca cine este ingropat intr-o asemenea zi nu-i pare rau, ba chiar e foarte fericit. Si la inmormantarea tatalui meu era la fel de frumos. Cald, frumos, senin. Nu i-a parut rau ca a plecat. Poate ca misiunea lui se terminase deja. Poate.

Azi se implinesc 4 ani de cand a plecat "intr-un loc luminat, intr-un loc cu verdeata, intr-un loc de odihna de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea." (Ectenia mortilor).

Imi aduc aminte perfect, chinul, disperarea, durerea, tristetea, pe care a dus-o pana in ultimile clipe de viata. Pana la ora 22.45 cand, vrand sa se duca la toaleta, a cazut in pat - in patul in care eu dorm acum - si a intors capul in dreapta, cu ochii atintiti la un tabou, pierduti. Intrase in coma. Eram eu, mama si bunica - mama lui. Nu m-am speriat. Eram sigura ca a intrat in coma. Mama s-a dus sa cheme salvarea. Dar cine sa-l mai readuca la viata cand cu trei zile in urma fusese la urgenta si punandu-i traheostoma? nimeni. Dupa doua ore si jumatate a venit salvarea. S-a uitat la el si a zis "Lasati-l sa moara in liniste, aprindeti-i o lumanare. Nu avem ce sa-i facem." Si au plecat. Plansete si urlete. Intre timp ii pregateam hainutele nepoatei care avea doar 7 luni. Stiti cum e vorba din popor "Unu vine, altul pleaca" asa s-a intamplat si in familia mea. I-au aprins cateva lumanari la cap si mama cu mamaie au inceput sa-i zica Tatal Nostru. La final, si-a dat ultima suflare. A murit. S-a dus. A uitat de durere, suferinta, tristete. S-a dus intr-un loc mai bun.
Detalii despre cele trei zile nu va mai dau. Nu are rost. Dar... in schimb la 3 saptamani, cand ii faceau pomana, mama, cu coada ochiului l-a vazut stand pe patul bunicii mele razand. Nepoata se oprea in mijlocul casei si radea. Uitandu-se in gol. Eu l-am visat mereu. Si zilele astea. Si mama l-a visat. Cerand mancare, apa, vazandu-l trist si suparat atunci cand o suparam pe mama, fericit atunci cand eram copil cuminte. Si cate s-au mai intamplat.
Cine ma crede? Ma crede si ma intelege doar cine a trecut prin asa ceva.

Azi parca cineva nu-mi da voie sa fiu trista. Dar ma gandesc cu groaza..."cum sa fiu fericita intr-o zii ca asta? cum sa rad, sa glumesc sa ma simt bine cand azi se implinesc 4 ani? cum?" dar ceva, ceva imi zice sa ma duc la scoala si sa rad. Poate e vremea de afara. Cu siguranta daca ploua era urat si frig afara, si eu eram precum vremea.Suparata si trista. Sau poate ca e EL. Poate ca nu vrea sa ma vada trista. Cine va stii?

Ieri am rasfoit albumele cu fotografii. De cand era el pustan, in armata, la nunta, la petreceri, pana la botez si atat. Am chiar un filmulet cu el, cand era bolnav deja. Cand nici nu putea sa mai vorbeasca bine. Cand era f ragusit. Dar nu am sa-l pun aici. O sa ramana al familiei.

Nici nu stiu daca mai imi e dor de el sau nu. Timpul le vindeca pe toate. M-am obisnuit cu gandul. Am inceput o viata noua. Dar radaciniile sunt tot in viata "cealalta". Acum, dupa 4 ani, am alta gandire, alte vise, viata mea nu s-a oprit cand el a murit. El a stat si va sta in continuare pe umarul drept. Acolo unde este si ingerul meu pazitor. Sau poate ca e doar unul si acele este EL. El rade, plange, ma ajuta, ma cearta el este pretutindeni. Si stiu asta. De multe ori mi s-a intamplat ca, ori de cate ori vorbesc pe cineva din familie de rau, ma lovesc rau. Si asta poate fi un mesaj, o pedeapsa de la el. Nu este voie sa vorbesti pe cineva din familie de rau. Daca este rau, fa-l bun. Cauta solutii, asculta-l, intelege-l, afla de ce procedeaza asa.... Si asta e o lectie invatata. Si sunt multe alte chestii care mi se intampla.
Si cu bacu'... Probabil a fost o pedeapsa. Ca in anii de liceu am lenevit mai rau decat animalul ala "Lenesul" . Si uite ca mi-a dat o palma, neluand bacu. M-a durut, am inteles mesajul, si am stat sa invat. Asa cum am stiut eu mai bine. Si in a doua sesiune l-am luat. Si cu nota mare. Si asta datorita Ingerului meu pazitor.

Ei, am multe planuri si stiu ca tata va fi alaturi de mine. Si ma va ajuta. De accea azi nu voi fi trista. Voi fi increzatoare si voi stii ca pot sa fac echipa buna cu el, acolo sus unde e, pe steaua lui.

Te iubesc, tata !

3 anisori !

si-au trecut 3 ani.

si in acesti 3 anisori care s-au scurs, am stat si m-am gandit la tine. oare esti bine acolo ? simt ca te-ai indepartat de mine. nu mai esti aici sa ma ajuti, sa ma indrumi, sa ma aperi... poate ca ti s-a terminat "misiunea" atat trupeste cat si sufleteste.... poate ! rar mai vii prin vis... rar... dar eu zi de zi te privesc.... mai precis privesc tabloul tau. chipul tau, zambetul tau... doar pe tine. seara de seara adorm cu tine in gand. inainte sa adorm, imi aduc aminte de momentele frumoase alaturi de tine. si de zilele negre. si de tot. acum nu ma mai doare sufletul. sunt linistita. probabil m-am obisnuit cu zilele acestea singure, fara tine... poate... totu-i trecator. si un zambet, si o lacrima, si o iubire, si toata viata ! dar asta e... trebuie sa ne ducem crucea in spate asa cum ne-a dat-o Dumnezeu. asa o duc si eu. cu bune si cu rele.. grea fiind, sau uneori nemai simtindu-o... zi de zi o duc in spate. trebuie sa-mi vad de drum. stiu ca esti alaturi de mine. e de ajuns sa-ti vad chipul intr-o fotografie, intr-o amintire... peste tot ! tu imi dai putere sa merg mai departe. tu si credinta !! pentru tine fac totu'... pentru tine zambesc. pentru tine .. pentru sufletul tau...pentru promisiunile pe care ti le-am facut... nu pentru mine sau pentru altcineva. simt ca trebuie sa iti ofer totul tie. sa ma inchin in fata ta. tu, cel care mi-ai dat viata. da, tu, taticutzul meu !

nu mai vreau sa mai scriu pe aici sau sa mai povestesc altor oameni durerea mea. nu. am primit o palma. de la un coleg... de fapt. era doar o intrebare care m-a durut si care suna asa " crezi ca le pasa ca a murit taicatu?" ehehe... i-am explicat ca nu vreau sa ma plang lor, ci sa le zic sa-si iubeasca parintii. atata tot.
dar nimeni nu ma asculta ! asta e!
oricum dupa cum bine am observat, mi-am racit gura degeaba...
imi pare rau.... unii sunt asa de naivi...

Taticutule. nu uita! te iubesc. si toate reusitele mele ti le dedic tie !!
Dumnezeu sa te ierte !


o sa mai scriu mai tarziu.... daca mai am chef :)

Ai fost langa mine !

Nu stiu, dar vremea asta imi aduce aminte de tata. Bine, mereu il am in gand... dar vremea asta asa trista imi aduce aminte de dupa amiezile in care stateam cu el in camera, amandoi in "fundu patului" .. el fumand de zor, eu uitandu-ma la tv, la minunata emisiune, de asemenea preferata lui, Teo ! In fiecare zi la ora 5 (din cate imi aduc eu bine aminte ) statea si se uita... cred ca stie toate emisiunile lui Teo.. Imi aduc aminte cum era camera intunecoasa, doar tigarea lui se observa, cand o ducea de la scrumiera la gura si invers. Lumina de la televizor nu era asa puternica sa ajunga pana la noi. Erau momente cand trageam cu ochiu la el, sa vad ce mai face,.. si ghici ce facea.. se juca cu mustata lui.. aceea mustata care o tundea mama cu foarfeca mereu, si mereu o tundea stramb. Acea mustata care pe mine ma enerva, mai ales cand ma pupa tata, ma zgaria.. eu nu o suportam, de aceea rar primeam pupicuri de la el. Imi aduc aminte cum se juca cu ea, cum incerca sa o prinda intre dinti si nu reusea, si zgomotul pe care-l faceau buzele lui, pe mine ma enerva, un fel de plescait, ceea ce eu nu suport, ma zgarie pe creier acel zgomot. Mereu ii faceam observatii, si mereu in certam.. El se potolea, dar dupa un timp trebuia sa-si gaseasca o ocupatie, si acea ocupatie in fata televizorului, era asta.. de a-si prinde mustata intre dinti....
Vremea asta... tunetele astea ingrozitoare.. fulgerele pe care le vad stand pe geam, Anemarie tipand la mine sa plec, ca ii e frica...
Ha, dar imi aduc aminte de o dupa amiaza ploioasa cu tunete si fulgere, intunecata, ... stand cu tata in camera si uitandu-ne la Teo.. Fulgera de se lumina toata camera.. eu, eram bagata in tata de frica, el cu bratul stang cuprinzandu-ma si aducandu-ma la pieptul lui si spunandu-mi " Ai lasa, nu-ti mai fie frica, esti langa mine " ... Acum, o noua furtuna, aceasi camera, acelasi pat. EL nu e sa-mi zica "esti langa mine" Trist. Foarte trist. Dureros. Amintirile ma macina... Vreau sa dau timpul inapoi. Macat ptr 10-20 de secunde. Sa-l vad, sa-l ating, sa-l iau de mustata, cum aveam eu obiceiul. Dar din pacate nu se poate. M-am obisnuit cu acest gand infiorator. Incetu cu incetul, 2 anisori si 8 luni, de cand nu l-am mai vazut, de cand nu l-am mai atins, de cand nu mai m-am certat cu el ( au ce tunet a fost.. oare el a fost? S-a trezit si Anemarie din cauza acestui tunet. o bomba. m-am speriat, mi-a dat o lacrima. cum de scriu eu aici, cu gandul la el.. si sa trasneasca dintr-o data asa de ingrozitor? oare e EL? aceleasi intrebari fara raspuns.) mi-e tare dor de el. Unde e el acum, ca sa ma apere de aceste tunete, fulgere?! Mi-e frica.. tremur.. am impresia ca este in spatele meu, ca sta si citeste, ca rade de mine. Mi-e frica sa intorc capul. Nu-l intorc. Revin la scris. La amintiri. Intru din nou in lumea noastra, a mea si a tatalui meu. Inca mai ploua, inca mai am in suflet acea sperietura, acele intrebari. Trec. Toate sunt trecatoare.
Revin la poveste. Imi aduc aminte de o emisiune... de o dupa amiaza alaturi de tatal meu. De melodia "Sa-mi dai un telefon" Liviu si Danyela .. in exclusivitate. Ori de cate ori vad pe youtube reluarea, imi aduc aminte de acea dupa-amiaza alaturi de tatal meu, stand amandoi si comentand.
Aaaa mi-am adus aminte si de meciurile de fotbal. Acolo trebuia sa tac din gura, nimeni nu comenta, nu era voie ... citez " daca vrei sa comentezi, fa-te comentator, numai ei comenteaza meciul de fotbal" ... Ah si cand dadea gol Steaua, era cel mai fericit. sau Romania... cel mai fericit om de pe planeta !!!!! Si in fiecare duminica, se uita la formula 1.. nici acum nu stiu ce i-o fi placut.. mare plictiseala, pt mine. pt el probabil era relaxare. doar el stie. doar sufletul lui.

Iti mai aduci aminte tata, ultimile, zile... chinuitoare... cand stateam la balcon, tu tata erai cu mana dreapta vanata, in orice moment sa plezneasca. Erau sugrumate venele. Nici acum nu stiu de ce... cancerul sa fi fost? Cine stie. Revenim.... Iti aduci aminte cum iti mangaiam mana acea bolnava, era rece. Moarta. Peste cateva ore erai si tu mort. Rece. Plecat in lumea celor drepti. Mai tii minte ce ti-am zis ? Ca te iubesc ! ca o sa am grija, ca o sa invat. o sa fiu o fata cuminte.. UITE CA SUNT.. acolo unde esti sunt sigura ca esti mandru de mine ! SI EU SUNT MANDRA DE TINE. ptr tine fac totu, cand iau o nota mare, la tine ma gandesc (recunosc, nu mereu, dar de cele mai multe ori, da ) ... cand fac o fapta buna.. tu acolo sus, esti mandru de mine. Bine, mai putin, atunci cand nu o ascult pe mama.. ( oare tu ai fost in visul meu azi noapte? cand te-am vazut facand curat in camera la mine, tin sa va anunt ca e dezordine pe birou :) ... si ti-am luat pamatufu si te-am intrebat ce faci? si mi-ai zis ca Bine.. oare faci bine? esti ok ?... important e ca te-am visat si am vorbit cu tine. )
Nu mai am chef sa scriu ! Ma duc sa termin cartea "Accidentul" ...

TE IUBESC TATA ! SI SUNT MANDRA CA SUNT FATA TA ! TE IUBESC !

Timpuri Noi - Tata

2 anisori

2 anisori de cand ai plecat.. 2 anisori de cand nu te-am mai auzit deloc.. 2 anisori de cand te-ai dus in ceruri langa pers. pe care le iubeai fff mult.. 2 anisori de cand nu mi-ai mai zis " tu esti medicamentul meu" 2 anisori de cand nu mi-ai mai zis " lasa-i in pace.. Dumnezeu e sus si are grija EL de ei... nu te mai stresa cu ei... sunt oameni rai, care vor sa-ti faca rau..."
in acesti 2 anisori am stat si m-am gandit mereu la tine,MAI TATA... nu am crezut niciodata, nu m-am gandit niciodata ca am sa trec prin asa ceva.. sa te duci sus la Dumnezeu.. STIU CA ITI E BINE,... iti multumesc ptr tot.. ptr ca m-ai crescut.. ca m-ai educat.. ca m-ai ajutat.. ca mi-ai fost aproape.. ca mi-ai dat sfaturi.. ca m-ai certat... ce sa mai.. iti multumesc ptr fiecare secunda.. ai fost si esti si vei fii taticutu meu .. niciunu nu v-a mai exista.. nimanui nu am sa ii mai spun taticutule, tu esti speranta mea.. stiu ca ma ajuti cand mi-e greu, stiu ca ai grija de mine, stiu ca ma veghezi.. ca stai la capsoru meu cand dorm, stiu ca ma ajuti la scoala.. stiu ca imi arati calea cea buna si-ti multumesc mult!! sunt recunoscatoare ptr tot.. iti multumesc ca mai vii prin vis si te vad.. ( ciudat ptr unii, dar eu chiar l-am visat.. chiar l-am simtit cum imi atinge palma.. am simtit ca era caldut si ca m-a mangaiat.. am simtit cum s-a pus in pat... [ se lasae patul, ciudat ptr voi, ptr mine e ceva nemaipomenit] mi-aduc aminte cand in vis, mi-ai tras o palma pe fata, ca nu mi-am facut tema.. CIUDAT, NU? si multe altele... eu cred ca EL e.. ) iti multumesc ptr tot, mai ales atunci cand traiai imi dadeai sfaturi, acum trebuie sa le pun si in practica, greu, viata e grea, incerc... ITI MULTUMESC PENTRU TOT.. MAI ALES PENTRU CA M-AI IUBIT SI INCA MA MAI IUBESTI!!!!!.... dureros e cand multi prieteni vorbesc de taticii lor.. eu oftez si ma gandesc ca de acolo de unde esti ma iubesti.. ( deja m-a apucat plansu.. nu mai pot) ...

TE IUBESC TATICUTU MEU.. AI FOST SI ESTI CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU.. ACUM IMI DAU SEAMA SI EU CE OM BUN AI FOST...

AM INVATAT MULTE.. AM INVATAT SA PRETUIESC ORICE LUCRU OFERIT DE FAMILIE.. FAMILIA E PE PRIMUL LOC.. POT SA RAMAN FARA PRIETENI, SCOALA, SERVICI ORICE.. FAMILIA TE AJUTA CAND AI PROBLEME... AM INVATAT SA AM GRIJA DE FAMILIE, SA TAC DIN GURA SI SA LAS DE LA MINE, SA FIE PACE SI ARMONIE, AM INVATAT SA PRETUIESC SI UN PUPIC DE LA EI.. II IUBESC MAI MULT...


AS DA TOATA VIATA MEA, PTR CATEVA MINUTE, SA II MAI ZIC INCA O DATA CA IL IUBESC.. SI SA-L STRANG IN BRATE.. SA IL PUP PE OBRAJOR..


TE IUBESC TATICUTULE.. TE IUBESC.. ITI MULTUMESC PTR TOT.. MI-E TARE DOR DE TINE, DAR LASA CA NE VOM INTALNI NOI... DUMNEZEU SA TE IERTE !!!!
TE IUBESC INCA O DATA..ai fost si vei fii taticutul meu :*:*:*:*:*:*:*:*:*:*:*