Scriu ca sa-i fac pe plac lui Andrei. Un ex-coleg de liceu asa cum zice el. Zice ca blogu e super. Sa-l credem pe cuvant? Eu nu l-as crede, asa cum nu ii cred nici pe ceilalti care zic ca "ai talent". Unde vedeti voi talent in propozitiile astea seci si fara logica? Am scris si probabil o sa mai scriu doar ca sa imi linistesc sufletul meu. Atat. Nu scriu pentru cineva, pentru ceva, scriu ca sa-mi zic un of sau ca pur si simplu ma plictisesc. Scriu idiotenii si cu asta basta! Va place, intrati pe blog, nu va place click pe X. Oh whatever!
Dupa cum bine stiti lucrez. Si imi este foarte bine. Ptiu, ptiu. Diferenta din munca in fabrica si munca de birou... hahahaha e o diferenta de mentalitate cum este intre America si Africa! De ras sau de plans? De niciunelea. Asta e viata! Nu noi ne-o alegem. Destinul. Dar apropo... destinul nu ni-l facem noi? Cine ne-a adus pe drumul X? Cine ne-a motivat de mergem mai departe? Sa nu dam inapoi? Sa ne ambitionam? Cine? Noi, cei din jur sau destinul? Poate ca toti si niciunul.
Nu mai am inspiratie.
Vobiscum
de George Bacovia
În cercul lumii comun şi avar...
Mă zguduie de mult un plâns intern;
Şi-acest fel (de-a fi) va fi etern
Şi de nimic, pe lume, nu tresar.
... Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi...
Ori în taverne, ori în mansarde;
Şi acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi,
Gesticulând pe bulevarde...
